identitatea

dilema: daca eu as avea o identitate, o imagine de sine daca vreti, foarte bine definita, atat de bine delimitata incat sa fie "destul pentru toti", as putea sa o impart?
sa mai dau in jur?
esti in criza de identitate? ia de la mine frate, e super oferta!
bun
unde ar fi problema?
daca mai exista un om cu aceeasi identitate ca tine, nu inseamna ca nu mai ai ientitate? uite-o si peasta. are identitatea lu' x. ntz ntz ntz!
oh doamne! i don't know who i am anymore? am i me, am i you!
are you emo?!!! yes i am!!! :) (havy metal)
si in caz ca nu m-am facut inteleasa, o sa concluzionez:
omul fara religie e ca pestele fara bicicleta
(citat din cineva...)

as happy as anny

era o zi frumoasa de vara, soarele stralucea, plaja era frumos decorata cu chistoace de tigari si cutii slalcite de bere, valuri de celulita se revrsau diafan din micile costume de baie aruncate aleatoriu pe trupurile durdulii, algele de la mal deja incepusera sa se degradeze; ce sa mai zicem?! era o zi de nota zece pe litoralul romanesc.
pe o patura din vecinatatea mea apare o domnisoara (sau doamna?) sub 30 de ani, aratand mai bine decat restul atinsilor de epidemie. se aseaza gratios pe patura, se invaluie senzual in uleiul de plaja, isi pune ochelarii de soare; liniste si pace.
apare el, compatriotul/ concubinul/ omul random de pe plaja cu care conversa
si brusc aura dumneaiei deveni alta: incepuse sa vorbeasca.
povestea, tragica as putea spune, pe care o impartasea nu va fi reprodusa mot-a-mot intrucat contine suficiente cuvinte obscene pe minut incat sa fie inchis intreg blogspot-ul.
asa ca vom folosi pentru orice injuriu *,**,*** in functie de profunzime, originalitate, reactia publicului, si alte criterii standard. folositi-va imaginatia, si nu va rezumati la cotidian, caci protagonista era bine documentata in acest domeniu.
sa nu o mai lungim!

"o stii pe x? mai, fata lu' aia ii o idioata! da si ma-sa de fapt e proasta in draci!
o lasa pe plodoaica aia la mine! auzi, avea deja vreo 8 luni si tot plangea ca proasta; si cretina de ma-sa *, o lua si o legana. **. da n-a lasat-o la mine?! ei ha. i-am dat vreo doi dupaci.. a plans ea oleaca da cand am inceput sa-i si zic * ** ** * **** ** ******* (??!!!) ei ha! a plans ea o zi asa.. dupa asta nu mai zicea nika. m-a si intrebat ma-sa cum am reusit. <>. da ce ?! *** *** *** * * ** * *** *** *** ***** etc. da oricum, proasta copchila! avea de acu' un an si ceva si nu stia nici o poezie!!!"

si, cam asta aste.
bineinteles, ca acest gen de educatie alternativa a continuat si in urmatorii ani din ce in ce mai complex si invoativ, fiind redat ulterior in alte povestiri de aceeas femeie de bine. nu are rost sa mai continuam.
eu vroiam doar sa va impartasesc o concluzie pe care povestirea nu face decat sa o confirme.
nu mai lasati copii cu persoane netestate psihologic.

P.S.
Click!

prolog (sau "ce-a fost mai intai?")

Dilema "ce-a fost mai intai: matca sau gaina?" e de fapt mult mai simpla decat cea similara a oului si a gainii si probabil ca paleontologii sau cine stie ce alti cercetatori in domeniu au rezolvat de mult asta. Mai interesat e cum a aparut intrebarea.
Sa facem cunostinta cu cei 3 protagonisti:
1, si cel mai important, Conquiztador; (Q)
2, un personaj secundar, episodic chiar, jucatorul; (J)
si ultimul, dar reprezentantul chintesentei transecedentale
3, spectatorii implicati. (S1, S2)

Si iata cum dinstr-un fapt pe care unii l-ar putea considera intamplare s-a nascut piatra de temelia a filosofiei moderne...

Q: cate oua depune o matca pe zi?
J: ***
Q: ****
S1: poi normal, mai!!!! intr-o matca incap mult mai multe gaini!
Q,J,S2: ??!!!??!!! wtf!!??! omg??!!! ETC???!!!
S2: Totusi, ce-a fost mai intai? matca sau gaina?

Pam pam!