miercuri, 12 noiembrie 2008

stupid story

Azi a fost o zi frumoasa, soarele stralucea, termometrele erau pe +, tocmai urcam pe stairway to heaven la unirii cu don'soara *, cand in lumina incandescenta a soarelui am fost abordate de un individ.
- Un pliant?
- Sigur!
- Esti studenta?
- Da. (*)
- Cu tine nu vorbesc ca esti in piele!
- ?!
In acest moment apoteotic al povestirii ar trebui sa mentionez ca purtam o haina de piele.
- 3 lei pentru un baietel?
- Sorry, no can' do! (*)
- Dar tu, don'soara in haina de piele? sigur ai bani!
- De unde bani frate? i-am dat pe haina.
- Domane ce zgarcita esti!
- Uite, dau un leu.
- Un leu? of doamne, nu am mai vazut asa ceva!
- Mai, un leu e mai bine decat deloc!
- Un leu e doar mai bun decat un tigru! Atat.
Ma scotocesc in buzunare scot 7 bani, se scotoceste * in buzunare, scoate 5 bani, facem cheta, dam averea.
- Bine, bun si asa. multumesc. (spre *) Sper sa ne mai vedem. (spre mine) Pe tine nu vreau sa te mai vad niciodata! Esti cea mai zgarcita fiinta de pe pamantul asta. Da-mi geaca de piele!
- Ahamz....
Ne departam de locul faptei si * imi reaminteste o poveste mai veche. Don'soara astepta in pasaj la universitate, cand inca mai era pasajul intact, asteptand (u-ma?). Un individ se apropie si incepe o conversatie stupida. * imi trimite un mesaj continand cuvantul viol. Individul se apropie, fura telefonul in timpul redactarii, citeste, tipa si fuge (fara telefon).
- OK, cool story. Dar ce legatura are cu individul de azi?
- Era acelasi.
Evident.

duminică, 21 septembrie 2008

es tu malade?

"Creditul" pe care il primeste o discfunctionalitate fizica, sa-i zicem boala, daca vreti, este direct proportional cu durata si nu cu gravitatea aceasteia.
Daca boala e de scurta durata e mult mai blamata, si i se diminueaza meritele.
"ei si, am fost in coma 4 ore, nu puteai sa ma pui in tren? pana la mare ma trezeam! ce? aia a fost coma?"
Daca durata creste insa, si gravitatea ei aproximata este exacerbata.
"mai, bine ca nu am mai venit la plaja. iti dai seama, sa stranut o saptamana intreaga o data la 3 ore? sigur se agrava, dadeam in gripa, oricum, a fost naspa. nu-i de joaca cu racelile astea."
Bineintels, totul depinde si de cate planuri a stricat incidentul, dar asta in mai mica masura.
Ce e mai ciudat e insa sentimentul pe care il ai dupa o "boala" foarte scurta care ti-a stricat vacantza. Tie se pare ca e asa de neserioasa. Pentru 3 ore a facut ea atat caz? Pentru 3 ore pierzi tu trenul, avionul, teza la mate? Si te trezesti ca ai vrea ca macar raceala sa fie serioasa din cand in cand, sa stii ca se tine de treaba.
De aia se duce tara asta de rapa, daca nici in boli nu mai poti avea incredere. Pana si virusii lucreaza dupa program prescurtat. De aia vin gaurile negre, fratilor.

luni, 15 septembrie 2008

Se putea?

Normal ca nu se putea, caci fara voia mea, si fara acces la tv am aflat si eu de zo, sau mai bine zis NU am aflat who is zo.
Dar, am o teorie, asa, ca simplu cetatean al acestei tari, ca romanul impartial, cum ar spune tovarasul meu cetateanul turmentat.
Unii cred ca Zo este un nou post de radio. Ce naiv.
Eu, nu am putut sa nu observ similaritati intre ZO si experimentul de la Cern.
In primul rand ca au "aparut" cam in aceeasi perioada de timp.
In al doilea rand, au avut un mare impact in media, si chiar in viata noaptra de zi cu zi. Adica, sa fim seriosi, daca pana si cersetorii din tren cer bani "ca oricum ne omoara gaura neagra", inseamna ca adevarul e undeva la mijloc. Sa fi trecut oare brusc de la generatia EMO la generatia Cern? Sau generatia ZO? On va voire.
Ambele ... hm ... fenomene, fenomene sociale chiar (Zo & Cern, bineinteles), au starnit o serie de pareri pro si contra, si mitinuguri.
Analizand toate aceastea la rece, in umbra marelui proton, cred, cu tarie chiar, ca stiu cine e Zo.
Zo este, evident (!!!), gaura neagra ce va absorbi imbuca pamantul in urma experimentului de la Cern. Nu are ce altceva sa fie. Zo este antihristul. Un clarvazator a prevazut numele acestui fenomen unic in istoria omenirii si a reusit sa incorpeze o mica secta care sa prevesteasca sosirea marelui Zo.

Trebuie sa recunosc ca Zo este un nume bun pentru o gaura neagra. In primul rand, z e ultiam litera a alfabetului, omega ar fi fost prea depasit de vreme, acum in secolul 21, cand acceleram protonul in timpul liber, alfabetul grecesc e de mult apus.
Pe de alta parte, analizand din perspectiva pur acustica, zo este o onomatopee extraordinar de sugestiva, care, cel putin in opinia mea, surprinde intr-un mod foarte plasitc si ironic rapida alunecare a Terrei intr-o gaura neagea.

Acum ca mi-am dat seama cine este Zo, mai am o dilema.
Secta Zo vrea sa ne inchinam la Zo, sau doar sa-i recunoastem puterea. Pentru ca eu nu ma voi ruga de o gaura neagra in cerul gurii. Din cate stiu, gaurile negre sunt cam fitzoase, nu baga pe nimeni in seama, si sunt si foarte zgarcite, nu dau nimic inapoi (in afara de radiatiile Hawking, pe care eu le percep mai degraba ca pe o transpiratie, sau ceva de genul asta, si nu ca pe o restituire propriu-zisa a energiei.).
Deci, chiar nu are rost. Zo lucreaza dupa vechiul testament. Nu-si iubeste aproapele si nu intoarce celalalt obraz (desi, asta nu cred ca e neaparat in dezavantajul nostru).
Asa ca, fiti cu ochii in patru: Zo se apropie!



joi, 11 septembrie 2008

Amintiri din copilarie: 69

Ce titlu... insitgator.
Cand eram mai spre copilarie (nu stiu exact cat de demult...) am auzit de 69. De fapt, a fost o invazie de 69: toata lumea avea nick cu 69 pe mirc, eram suficient de mare ca sa aud bancuri cu 69, 69, 69, 69...
Ok. Stiam ca 69 e o pozitie... dar care?
Dupa indelungi meditatii, reconstituiri a tuturor glumelor pe tema, arderi serioase de neuroni, m-am hotarat! O sa intreb gashca! Dar cum? O sa rada de mine! Cu siguranta! Nu conteaza! 69 e mai important! (no comment) Fie! Trebuia sa- mi incerc norocul.
Alea iacta est!
- Mai [...] cum e 69?
ha ha ha ha ha, raspunse corul antic.
- Da, ha ha! Radeti cat va trebuie si raspundeti va rog la intrebare.
ha ha ha ha ha
- Cum, nu stii ce e 69?
- Nu. Adica nu chiar...
- Naspa mai, cum sa nu stii...
- Nu stiu si gata! Voi sunteti prietenele mele. Nu mai randeti si ziceti!
- AAA.....
- Nu va fie rusine. Sunt suficient de mare (ya!)
- Poi,.. stii... eu nu stiu.
ha ha haha ha ha, restul corului
- De fapt, nici eu nu stiu
[...]
Din 6 nu stia nici una.
Ceva trebuia facut.
Deveneam cea mai ratata gashca din oras. (wtf!)
Problema devenise de interes larg!
Bun. Planul era simplu: Mergem prin oras si intrebam ce cunoscuti vedem.
Zis si facut.
Ne intalnim cu primul om
- [...] 69?
- ha ha ha ha!
- ....
- stii.... de fapt.. nu stiu
Din 20-30 de viitori adolescenti pe care i-am somat in cautarea noastra ... filosofica, nici unul nu stia. Halal generatie. :)
Pana la urma, cand deja pierdusem orice nadejde, aparu el! Printul! (nu mai stiu exact cine era, dar mi-a schimbat viata).
Il vedem, punem intrebarea, fara nadejde in suflet, si...
- Mai, e ca pozitia aia clasica, da invers.
- Serios?
- Da!
- Doar atat? (copchii)
- ... da...
Multumim indelung si mergem mai departe, cand o voce din grup rupe tacerea:
- Mai, invers, invers, dar cum invers?
ta da da dam!

limba noastra-i ca o floare

- Esti intr-o ureche!
- Cum adica?
- Adica nu ti-s toti boii acasa!
- Adica... e ca si cum as avea capul sec?
- Mai, nu chiar, asta inseamna mai mult sa fii batut in cap...
- Dar daca esti batut de soarta esti batut si in cap?
- Depinde de soarta.
- Oricum, Dumnezeu nu bate cu parul.
- Si mai ales nu cu parul in cap.
- Deci... Am probleme cu bibilica?
- Nu stiu, mananca bine?
- Cine ?
- Bibilica...

Mama, ce-s alea?
Rosii.
Si de ce-s galbene?
Pentru ca-s verzi.

A- la - turka be

marți, 9 septembrie 2008

Is the end of the world as we know it!

M-am gandit sa scriu cat mai am timp.
Astept cu interes rezultatele experimentelor de la Cern.
Oricum, nu sunt foarte nelinistita, adica, daca pamantul dispare in 4 ani am suficient timp sa fac tot ce-mi trece prin cap. Sper doar sa nu devin exagerat de inventiva.
Oricum
Ar fi o tzeapa interesanta sa se amane sfarsitul lumii.
Vinzi casa, lasi familia, bati toti oamenii care te-au enervat vreodata, te asezi cu spatele pe autostrada si astepti, si astepti, si astepti... si la un moment data trece o masina.
- Buna ziua, nu va suparati, da.. cu sfarsitul lumii cum a ramas?
- A.. ei, nu mai!
- Nu mai ce?
- Nu mai vine sfarsitul lumii. Mergi nene acasa!
- ? Hei! aia e masina mea!

Ar fi ironic sa fie distrusa omenirea de o cercetare stiintifica.
Si mai trist ar fi probabil ca celelalte fiinte din galaxie nu s-ar putea amuza pe seama asta pentru ca nu va mai avea cine sa le povesteasca.
Ar fi o morala buna, oricum.
"cine-si face gaura neagra isi pierde singur planeta in ea"

Sper doar sa nu prind o alarma falsa de sfarsit al lumii.

Marea calitate a oraselor mici

Marele avantaj in a locui intr-un oras mic este acela ca stii cersetorii.
Bineinteles, nu pe toti (depinde de fapt de cat de mic e orasul), dar pe cei mai importanti.
Trebuie sa recunoastem ca sunt cei mai interesanti oameni, singurii care sunt cu adevarat un simbol local, singurii cu adevarat celebrii intr-un orasel de provincie.
Cel mai cool din liceu/ licee e cunoscut de adolescenti, cel mai influent de adulti. Dar singurii, SINGURII pe care ii stiu si copii sunt cersetorii!
Orasul meu are trei cersetori faimosi. Unul cool, unul schizofrenic si unul cu performante altetice deosebite. Bineinteles, ca mai sunt si altii bine individualizati, dar aceia sunt cunoscuti doar in cartierul de bastina.
Sincer, cred ca daca unul din cei trei si-ar reorganiza viata foarte putin si ar candida la primarie ar fi ales in unanimitatea. Oamenii ii cunosc, ii iubesc chiar, sunt un simbol; si, orice ai face, nu poti lupta cu un simbol, fie el si negativ.
Sincer, nu stiu ce o sa se intample peste 10-20-100 de ani cand cei 3 nu vor mai fi, desi, deja sunt o legenda. Sper doar ca urmasii lor sa fie la fel de demni de luat in seama!
Asa ca iata marea calitate a unui oras mic: Cu putin ghinion, oricine poate deveni nemuritor.

duminică, 7 septembrie 2008

musca

Niciodata nu mi-au placut mustele.
Probabil in primul rand pentru ca nu le-am inteles.
Ce vor? Care e scopul lor in viata? De fapt, care scopul lor imediat?
Musca mi se pare cel mai stupid si inutil animal/insecta/vietuitoare, in genere.
*

Prefer tantarii.
Da, tantaii pisca, transmit boli, una alta, bazaie, se invart in jurul capului tau, te pandesc noaptea, sunt diabolici si nesatui, si unori iti iau atat de mult sange ca nici nu mai pot zbura.
Dar macar au un scop! Scopul lor e sa se hraneasca, sa ajunga pe pielea ta, sa bage acul sa ia substanta, si apoi... ce-o fi o fi!

Musca e prea nehotarata pentru gustul meu.
Nu pot spune acelasi lucru despre omul-musca si omul- tantar, doua categorii estetice pe care le inventez eu acum!

Problema de logica:
Mustele sunt atrase de lumina
Focul produce o lumina asemanatoare celei preferate de muste
Daca aprinzi noaptea o lumanare intr-o camera intunecoasa mustele isi vor da singure foc?

Inca nu am incercat. Mi-e teama ca o sa am friptura de musca.

*
Din conversatia cu E.
E: Omul ala nici macar prost nu e.
Eu: Nici macar? Ce e mai jos?
E: ...
E: Planta!

vineri, 5 septembrie 2008

Despre clima...

Despre clima de pe Terra s-au spus multe: ca se schima, ca se incalzeste, ca de fapt e constanta, etc. etc.

Clima de pe celelalte planete insa nu a fost prea bine studiata...
Am ca sursa filmele SF, evident.
De fiecare data cand cineva ajunge pe o planeta noua... where no man has gone beffore, se deschide trapa navetei spatiale ... mult fum (desi aterizeaza pe apa uneori). Eroul principal scoate capul pe usa, se uita de jur imprejur, si da verdictul: suntem pe o planeta inghetata! (desertica, cu vegetatie bogata, etc. etc.).
De ce numai pe pamant clima depinde de latitudine si pe celelalte planete nu? Eu as avea cateva teorii, dar nu are rost sa le enumar aici. Daca e cineva interesat... ;
Pana la urma care sunt mai fraieri? Noi sau ei?
In orice caz. Daca doriti sa economisit bani pe haine si/ sau preferati o anumita tinuta cel mai bine e sa va mutati pe alta planeta, pentru ca acolo oricum clima e constanta.

duminică, 24 august 2008

identitatea

dilema: daca eu as avea o identitate, o imagine de sine daca vreti, foarte bine definita, atat de bine delimitata incat sa fie "destul pentru toti", as putea sa o impart?
sa mai dau in jur?
esti in criza de identitate? ia de la mine frate, e super oferta!
bun
unde ar fi problema?
daca mai exista un om cu aceeasi identitate ca tine, nu inseamna ca nu mai ai ientitate? uite-o si peasta. are identitatea lu' x. ntz ntz ntz!
oh doamne! i don't know who i am anymore? am i me, am i you!
are you emo?!!! yes i am!!! :) (havy metal)
si in caz ca nu m-am facut inteleasa, o sa concluzionez:
omul fara religie e ca pestele fara bicicleta
(citat din cineva...)

as happy as anny

era o zi frumoasa de vara, soarele stralucea, plaja era frumos decorata cu chistoace de tigari si cutii slalcite de bere, valuri de celulita se revrsau diafan din micile costume de baie aruncate aleatoriu pe trupurile durdulii, algele de la mal deja incepusera sa se degradeze; ce sa mai zicem?! era o zi de nota zece pe litoralul romanesc.
pe o patura din vecinatatea mea apare o domnisoara (sau doamna?) sub 30 de ani, aratand mai bine decat restul atinsilor de epidemie. se aseaza gratios pe patura, se invaluie senzual in uleiul de plaja, isi pune ochelarii de soare; liniste si pace.
apare el, compatriotul/ concubinul/ omul random de pe plaja cu care conversa
si brusc aura dumneaiei deveni alta: incepuse sa vorbeasca.
povestea, tragica as putea spune, pe care o impartasea nu va fi reprodusa mot-a-mot intrucat contine suficiente cuvinte obscene pe minut incat sa fie inchis intreg blogspot-ul.
asa ca vom folosi pentru orice injuriu *,**,*** in functie de profunzime, originalitate, reactia publicului, si alte criterii standard. folositi-va imaginatia, si nu va rezumati la cotidian, caci protagonista era bine documentata in acest domeniu.
sa nu o mai lungim!

"o stii pe x? mai, fata lu' aia ii o idioata! da si ma-sa de fapt e proasta in draci!
o lasa pe plodoaica aia la mine! auzi, avea deja vreo 8 luni si tot plangea ca proasta; si cretina de ma-sa *, o lua si o legana. **. da n-a lasat-o la mine?! ei ha. i-am dat vreo doi dupaci.. a plans ea oleaca da cand am inceput sa-i si zic * ** ** * **** ** ******* (??!!!) ei ha! a plans ea o zi asa.. dupa asta nu mai zicea nika. m-a si intrebat ma-sa cum am reusit. <>. da ce ?! *** *** *** * * ** * *** *** *** ***** etc. da oricum, proasta copchila! avea de acu' un an si ceva si nu stia nici o poezie!!!"

si, cam asta aste.
bineinteles, ca acest gen de educatie alternativa a continuat si in urmatorii ani din ce in ce mai complex si invoativ, fiind redat ulterior in alte povestiri de aceeas femeie de bine. nu are rost sa mai continuam.
eu vroiam doar sa va impartasesc o concluzie pe care povestirea nu face decat sa o confirme.
nu mai lasati copii cu persoane netestate psihologic.

P.S.
Click!

luni, 11 august 2008

prolog (sau "ce-a fost mai intai?")

Dilema "ce-a fost mai intai: matca sau gaina?" e de fapt mult mai simpla decat cea similara a oului si a gainii si probabil ca paleontologii sau cine stie ce alti cercetatori in domeniu au rezolvat de mult asta. Mai interesat e cum a aparut intrebarea.
Sa facem cunostinta cu cei 3 protagonisti:
1, si cel mai important, Conquiztador; (Q)
2, un personaj secundar, episodic chiar, jucatorul; (J)
si ultimul, dar reprezentantul chintesentei transecedentale
3, spectatorii implicati. (S1, S2)

Si iata cum dinstr-un fapt pe care unii l-ar putea considera intamplare s-a nascut piatra de temelia a filosofiei moderne...

Q: cate oua depune o matca pe zi?
J: ***
Q: ****
S1: poi normal, mai!!!! intr-o matca incap mult mai multe gaini!
Q,J,S2: ??!!!??!!! wtf!!??! omg??!!! ETC???!!!
S2: Totusi, ce-a fost mai intai? matca sau gaina?

Pam pam!